Rezultatele 1 - 23 din 23 pentru "refugiati romania"

România va accepta în perioada 2024-2025 un număr de 200 de refugiați în nevoie de relocare din alte state, număr identic cu cel stabilit anterior pentru perioadele 2020-2021 și 2022-2023.

O bază de date centralizată cu cei care au încasat sume de bani prin acest program nu există, deorece Guvernul nu a considerat că ar fi necesară. Acum este pregătită o schimbare radicală.

Grănicerii din Ucraina au prins 4 bărbați care voiau să treacă ilegal în România traversând Prutul cu ajutorul unei saltele gonflabile, scrie publicația ucraineană Unian.

Statul român se pregătește pentru eventualitatea ca războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei să ducă la creșterea numărului de refugiați proveniți din țara vecină și vrea să achiziționeze cu sute de milioane de lei corturi pentru cazarea lor și elemente de echipare a acestora, printr-un acord-cadru cu durata de 2 ani.

Când se vorbește despre primirea refugiaților, România nu se află în vizorul presei. Cu toate acestea, țara face foarte multe pentru Ucraina, scrie Frankfurter Rundschau, citată de Rador.

Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) din subordinea Secretariatului General al Guvernului (SGG) vrea să cumpere de pe piață până la 6.400 de tone de mâncare la conservă pentru refugiații ucraineni care ajung în România din cauza agresiunii militare a Federației Ruse împotriva țării vecine.

România a primit o finanțare în avans de peste 450 milioane de euro prin programul REACT-EU, fonduri ce vor fi utilizate pentru gestionarea sosirii pe teritoriul țării a persoanelor care fug de războiul din Ucraina.

Din 15 martie, Asociația JRS (Jesuit Refugee Service) România anunță demararea unui amplu proiect care răspunde în mod concret nevoilor refugiaților vulnerabili care au fugit din calea războiului din Ucraina și care ajung în București. Proiectul se adresează persoanelor cele mai vulnerabile - femei singure și femei cu copii, persoane vârstnice sau cu dizabilități. Unul dintre susținătorii acestui proiect este compania Philip Morris România care a donat 200 de mii de dolari Asociației JRS România cu scopul de a sprijini proiectul și persoanele refugiate din Ucraian care vor fi beneficiarele acestuia.

Comisia Europeană a propus, miercuri, majorarea cu 3,4 miliarde de euro a prefinanțării totale acordate statelor membre prin programul REACT-EU, cu scopul de a sprijini țările care primesc și găzduiesc refugiați din Ucraina, printre care și România.

Aproximativ 11.000 de cetățeni ucraineni au intrat în România în ultimele 24 de ore, în scădere cu 13,9% față de ziua precendentă, potrivit Poliției de Frontieră.

După ce au reusit să scape cu viață din bombardamentele rusesti și au ajuns în România, refugiații din Ucraina care nu vor să rămână în centrele dedicate lor întâmpină o altă problemă. Trebuie să își găsească o locuință cu chirie într-o țară străină și fără să aibă la ei prea mulți bani. Salariul mediu în Ucraina depăsește cu puțin 350 de euro, insuficient pentru prețul chiriilor din România. Mai mult, oferta este limitată. Cei mai mulți proprietari refuză să semneze contracte cu refugiații, de teamă că nu i-ar putea trage la răspundere legal în caz de neplată.

Airbnb spune că va oferi refugiaților din Ucraina până la 100.000 de locuri de cazare în România și alte țări europene, în urma unor parteneriate realizate cu aceste țări.

Comisia Europeană pregătește un instrument pentru a acorda sprijin financiar statelor membre care primesc refugiați din Ucraina, prin intermediul instrumentului REACT-EU, au anunțat, astăzi, în premieră, reprezentanții Comisiei. Instrumentul de sprijin ar trebui să parcurgă rapid procedurile legale de aprobare. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Dan Vîlceanu, prezent la reuniunea informală a miniștrilor responsabili cu Politica de Coeziune, a transmis că în România au ajuns deja peste 90.000 de refugiați și "nu se poate estima câți mai urmează".

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a anunțat că 47.000 de cetățeni ucraineni au intrat până în prezent în România și dintre aceștia 25.000 au rămas pe teritoriul României, peste 22.000 tranzitând țara către alte state. Doar 102 dintre cetățenii ucraineni au cerut, în mod oficial, azil în România.

139 de cetățeni afgani, evacuați din Afganistan, au ajuns în România joi seară, din Islamabad, la bordul unei aeronave TAROM. Este vorba de o parte din persoanele evacuate în urma demersurilor Celulei de criză interinstituționale convocate pe 13 august și coordonate de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

Publicația spanionlă El Confidencial scrie, citând surse din Frotnex (Agenția europeană de frontieră) și date oficiale ale Poliției române de frontieră, că migranții afgani care încearcă să ajungă în Europa au schimbat ruta și intră prin România.

Peste 5.000 de străini au obținut statut de refugiat în România, începând din 1990 până la 1 octombrie anul curent, iar cei mai mulți dintre aceștia, peste 2.000 de persoane, provin din Siria și au ajuns în ultimii 7-8 ani, indică date oficiale.

Legea prevede că nu pot fi extrădați din România solicitanții de azil și cei cărora li s-a acordat drept de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în țara de origine sau în orice alt stat în care viața ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuși la tortură, tratamente inumane și degradante.

Inspectoratul General pentru Imigrări din cadrul MAI vrea să închirieze cu până la 1 milion de euro spații de cazare în București, Galați, Timișoara și Rădăuți pentru recepția și găzduirea a cel mult 700 de cetățeni străini solicitanți de azil, după ce, în primele 9 luni, numărul total de astfel de solicitări s-a dublat comparativ cu întreg anul 2016, crescând de la circa 1.500 la 3.000.

Potrivit unui document elaborat de Guvern, primirea de cetățeni sirieni din Turcia, în aceste condiții, prezintă o serie de avantaje pentru România comparativ cu admiterea de refugiați relocați din Grecia și Italia, atât în ceea ce privește securitatea națională, cât și din punct de vedere financiar.

“Noi v-am primit pe voi, voi de ce nu vreți să-i primiți pe ei?”, este mesajul cu care cancelariile occidentale au șantajat oficialii est-europeni să accepte cotele de refugiați alocate de planificatorii centrali de la Bruxelles. Și asta chiar în pofida dorinței refugiaților, care nu vor să aibă coșmaruri pe malul Dâmboviței, ci să-și urmeze “visul american” sau măcar să testeze validitatea idealismul german.

Consiliul JAI al miniștrilor Afacerilor Interne a prezentat oficial planul prin care, într-o primă etapă, 66.000 de refugiați aflați în Italia și Grecia vor fi distribuiți obligatoriu către statele membre, României revenindu-i un număr de 2475 persoane, dintre care 585 din Italia și 1890 din Grecia.

- Ia zi, băi Liviule, că tu mai umbli prin lume, tu mai auzi. Ce zice, mă, lumea, de mine? De unde are, mă, Mormoloc ăsta de toate, că el n-are servici, nevastă-sa n-are servici, dar fetele lui e îmbrăcate după reviste.